​10 cărți interzise pe care ar trebui să le citești

„Minunata lume nouă” este un roman distopic publicat în 1932. Acțiunea acestei cărți interzise se petrece într-un stat care controlează absolut toate aspectele vieții cetățenilor. Pentru a-și asigura controlul deplin, guvernul recurge la manipularea genetică a oamenilor și la transformarea minciunii în adevăr absolut.

În această societate, cărțile sunt arse, oamenii sunt concepuți în incubatoare imense, iar cei ce nu pot fi controlați sunt expulzați în rezervații. Asemenea romanului „1984” al lui George Orwell, „Minunata lume nouă” creează o atmosferă sumbră și arată cât de periculoase sunt regimurile totalitare.

Cartea a fost interzisă în Irlanda deoarece trata un subiect sensibil - nașterea copiilor. Romanul nu a fost prea bine primit nici în SUA, deoarece trata teme negative.

Cartea a apărut în 1939 și a stârnit o mulțime de reacții negative imediat după lansare. Acțiunea se petrece în timpul Marii Crize Economice din SUA și îi are ca protagoniști pe membrii familiei Joad. Din cauza sărăciei, aceștia sunt forțați să-și părăsească ferma, pentru a-și căuta salvarea în altă parte. Înghesuiți într-o mașină veche, ei pornesc într-o călătorie înspre tărâmul făgăduinței: California.

Cartea a fost interzisă în multe librării și mii de exemplare ale romanului au fost arse în numeroase orașe americane. Romanul a fost interzis și în Uniunea Sovietică, de către Iosif Stalin. Pe liderul comunist îl revolta faptul că volumul arăta că până și cei mai săraci americani o duceau mai bine decât sovieticii de rând. În SUA, Steinbeck a început să primească amenințări cu moartea, iar FBI-ul l-a plasat sub supraveghere.

O lectură esențială, romanul lui J. D. Salinger a stârnit multe controverse după publicare. Romanul detaliază două zile din viața lui Holden Caulfield, un adolescent de 16 ani care a fost exmatriculat de la școală. Confuz și dezamăgit, Holden caută adevărul și se revoltă împotriva falsității adulților, dar sfârșește epuizat și instabil emoțional. 

Romanul a fost interzis în majoritatea bibliotecilor școlare din America, deoarece limbajul folosit de Salinger era considerat ofensator și obscen. Bineînțeles, descrierea alienării și a promiscuității din societatea americană nu a fost pe placul conservatorilor. Între 1951 și sfârșitul secolului XX, cartea a fost interzisă în multe state americane.

Versetele satanice este una dintre cele mai controversate cărți din ultimele decenii. Povestea îi are în centru pe doi actori indieni, Gibreel Farishta și Saladin Camcha. Acțiunea începe într-o dimineață de iarnă, când avionul în care se află cei doi explodează deasupra Canalului Mânecii. Cei doi actori supraviețuiesc miraculos și se trezesc pe o plajă din Anglia. Dar supraviețuirea are un preț. Gibreel și Saladin au fost aleși să se lupte unul cu celălalt, în eterna confruntare dintre bine și rău. Dar cine i-a ales? Care de ce parte este și care va fi rezultatul confruntării dintre cei doi?

În 1989, Ayatolahul Khomeini ai Iranului a emis o fatwa prin care oferea recompensă oricărei persoane care avea să-l ucidă pe Salman Rushdie. Au avut loc manifestații masive împotriva cărții și multe persoane care au contribuit la publicarea volumului au fost asasinate sau rănite. 

Scriitorul s-a ascuns, dar a continuat să scrie. Cartea a fost interzisă în Bangladesh, Egipt, India, Iran, Kenya, Kuweit, Liberia, Malaiezia, Papua Noua Guinee, Pakistan, Senegal, Singapore, Sri Lanka, Tanzania şi Thailanda.

Considerat azi un roman clasic american, Tropicul Cancerului este capodopera scriitorului Henry Miller. Acțiunea se petrece în Franța anilor ’30, fiind o radiografie a vieții expaților americani din Europa. Narațiunea urmărește în detaliu experiențele sexuale ale unui tânăr scriitor, pe nume Miller. 

Șocantă prin limbaj și descrieri explicite, cartea a fost considerată pornografică și a fost interzisă în Marea Britanie și în SUA. Încă de la publicarea ei în SUA, în 1961, președintele Curții Supreme de Justiție din Pennsylvania scria că „Tropicul Cancerului nu este o carte. Este o hazna, o cloacă, o putrefacție, un canal care colectează tot ce este mai putred în depravarea umană”.

Peste 60 de procese pentru obscenitate au fost intentate împotriva autorului cărții, până când Curtea Supremă de Justiție a catalogat-o, definitiv, ca fiind o operă literară. 

Patrick Beatman are 26 de ani și lucrează pe Wall Street. Este arătos, sofisticat, fermecător și inteligent. Beatman este, însă, și psihopat. Cu aceeași naturalețe cu care participă la întâlniri de afaceri și cinează în restaurante luxoase, Beatman violează femei și le ucide. „American Psycho” este o comedie neagră despre o lume pe care toți o recunoaștem, dar pe care niciunul dintre noi nu vrea să o confrunte.

Cartea a declanșat dispute aprinse în societatea americană, iar Bret Easton Ellis a fost nevoit să-și anuleze primul turneu de promovare din cauza amenințărilor cu moartea. „American Psycho” a fost inclusă pe lista de cărți interzise în Germania, fiind considerată „nocivă pentru minori”. 

În Australia, cartea se vinde doar sigilată și doar persoanelor de peste 18 ani. La fel se întâmplă și în majoritatea statelor americane. În Canada, cartea a generat controverse în timpul procesului criminalului în serie Paul Bernardo, după ce un exemplar al romanului a fost găsit în dormitorul acestuia.

„Lolita” descrie pasiunea obsesivă și devoratoare a lui Humbert Humbert pentru o fată de 12 ani, pe nume Dolores Haze. Pentru a fi mai aproape de ea, Humbert se căsătorește cu mama ei. După ce aceasta moare, bărbatul devine tutorele fetei.

Din cauza subiectului tratat, cartea a stârnit reacții de indignare încă de la publicare. Editorul ziarului Sunday Times a catalogat-o drept „cea mai murdară carte pe care am citit-o vreodată”. În 1955, Lolita a fost catalogată drept pornografie, iar autoritățile engleze au retras cartea de pe piață.

Lolita a rămas pe lista de cărți interzise în Anglia până în 1959. Lucrarea a fost interzisă și în Franța, Argentina și Noua Zeelandă.

„Arhipelagul Gulag” este opera de căpătâi a lui Soljenițîn, o descriere amănunțită a lumii lagărelor, centrelor de tranzit, poliției secrete, informatorilor, spionilor, torționarilor și deținuților din epoca stalinistă. Cartea  are trei volume și se bazează pe mărturiile a două sute de supraviețuitori, dar și pe amintirile personale ale lui Soljenițîn din gulagul sovietic.

Pentru că tratează subiectul abuzurilor din lagărele de concentrare și al muncii silnice din perioada sovietică, cartea a fost interzisă în URSS de la publicare (1973) și a rămas astfel până la destrămarea Uniunii.

„Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele” - este fraza reprezentativă pentru această lucrare alegorică și atemporală a lui Orwell. Romanul este o satiră zguduitoare, care descrie alunecarea orbească a unei societăți înspre totalitarism.

Deși a finalizat-o în 1943, Orwell nu a găsit nicio editură care să-i publice cartea, din cauza împotrivirii URSS, un aliat important al Marii Britanii în timpul războiului. După ce a fost publicată, în 1945, cartea a fost interzisă în URSS și alte state comuniste.

În 2002, cartea a fost interzisă în școlile din Emiratele Arabe Unite deoarece conținea pasaje sau imagini care contravin principiilor islamice, în special apariția porcului care vorbește. „Ferma animalelor” se află încă pe lista de cărți interzise în Coreea de Nord, iar în Vietnam este cenzurată.

Într-o dimineață, un vânzător ambulant pe nume Gregor Samsa se trezește și descoperă că s-a transformat într-un gândac uriaș. Povestea urmărește modul în care Samsa încearcă să se adapteze la noua lui condiție, cu faptul că a devenit o povară pentru familie. Odată iubit și respectat, Samsa este acum ignorat și izolat, într-o lume apăsătoare.

Multe dintre scrierile lui Kafka au ajuns pe lista de cărți interzise în Germania nazistă, precum și în Uniunea Sovietică, din cauza originii evreiești a scriitorului. În Cehoslovacia, cărțile lui Kafka au fost interzise deoarece autorul a refuzat să scrie în limba cehă, preferând germana.